Ideea rezervarii spatiilor naturale de degradare de catre populatia umana cu scopul de a conserva intacte sit-uri grandioase, de a proteja biotopuri rare sau extraordinare sau locuri pe cale de disparitie nu este noua. Ea a aparut de la sfarsitul secolului al XIX lea in tarile anglo-saxone o data cu crearea primelor parcuri nationale. In Romania primul parc de acest fel a fost Parcul National Retezat.
Un parc national este un teritoriu relativ vast a carui bogatie biologica, calitate peisajera, interes cultural si caracter istoric prezervat justifica o protectie si o gestiune care garanteaza perenitatea acestui patrimoniu considerat exceptional.
Infiintarea Parcului National Retezat in 1935 este recunoasterea oficiala a bogatiei patrimoniului natural al Carpatilor Meridionali si a necesitatii tuturor de a-l conserva. Suprafata parcului a apartinut Casei Regale, fiind domeniu de vanatoare. In 1979 parcul a devenit cunoscut ca Rezervatie a Biosferei datorita statutului de arie naturala protejata de interes national si international.
Situat in Carpatii Meridionali, in judetul Hunedoara, Parcul National Retezat se intinde pe o suprafata de aproximativ 38 000 ha si are o altitudine cuprinsa intre 800 m si 2509 m. O mare varietate de roci magmatice, metamorfice si sedimentare alcatuiesc teritoriul parcului. Structura geologica complexa a teritoriului montan a dat nastere la forme de relief diverse si spectaculoase si a creat multe medii de viata pentru diferite specii de plante si animale. Peisajul original si complex al parcului este creat din creste ascutite, coame cu profil greoi, circuri si vai glaciare. Toate acestea fiind rezultatul actiunilor factorilor climatici si hidrici care au actionat asupra substratului litologic.
Climatul este temperat montan, avand influente mediteraneene in partea de sud-vest, iar la inaltimi ce depasesc 2000 de metri climatul este alpin.
FEATURED ARTICLE
Vârful Peleaga este vârful cel mai înalt din Munții Retezat, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2508 metri, fiind al șaptelea vârf muntos din România. Cea mai precisă estimare a celui mai înalt vârf din Munții Retezat apare pe foaia topografică L-34-94-D-d, 1:25.000 a Direcției Topografice Militare Române (DTM) cu altitudinea de 2507,9 m. Pe vreme bună oferă o priveliște deosebită asupra zonei centrale (și nu numai) a munților Retezat. Accesul pe vârf se poate face din mai multe direcții: dinspre Șaua Pelegii, dinspre Curmătura Bucurei sau dinspre Lacul Bucura.
FEATURED ARTICLE
Vârful Păpușa Mică este situat între vârfurile Păpușa și Custura din Munții Retezat, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2.370 metri. Este accesibil din șaua Plaiul Mic (Sud) sau dinspre vârful Păpușa prin șaua Custurii (Vest) dar și dinspre Stâna de Râu (Nord) tot prin șaua Custurii. Oferă o priveliște deosebită asupra părților sudice a Munților Retezat.
FEATURED ARTICLE
Vârful Custura este al cincilea vârf ca înălțime din Munții Retezat, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2457 metri. Este accesibil din șaua Plaiul Mic (Sud) sau dinspre vârful Păpușa prin șaua Custurii (Vest) dar și dinspre Stâna de Râu (Nord) tot prin șaua Custurii. Oferă o priveliște deosebită asupra părților sudice a Munților Retezat.